Monumente istorice care se dezintegreaza in Bucuresti: casa Miclescu si moara lui Assan
19 Aprilie 2019 • Imobiliare
Casa Miclescu, in care s-au filmat secvente din filmul “Felix si Otilia”, este un monument istoric de categoria B, situat pe bulevardul Kiseleff, nr. 35-37. In spatele unui gard, cladirea construita la inceputul secoului al XX-lea in stil neoromanesc dupa planurile realizate de arhitectul Ion Mincu, este lasata in paragina.
Casa in care s-au organizat baluri la care au participat membri ai familiilor Cantacuzino, Brancoveanu si Sturdza are, in prezent, acoperisul rupt, iar fundatia acesteia este sapata, pentru a permite apei sa se infiltreze si sa se degradeze, astfel, mai repede, spune arhitectul Horia Visan.
“Este incredibil de frumoasa casa si este lasata intr-o ruina, cu interventii sa o ajute sa inceapa o “reparatie”, folosesc ghilimele, pentru ca au sapat-o pe la fundatie, ca sa intre apa, si au mai rupt pe ici, pe colo, acoperisul, numai ca aceasta casa este bine facuta si de vreo 50 de ani tot sta. Incercarea sa o distruga a pornit dupa Revolutie. Cel care detine casa acum, persoana fizica, asteapta sa cada, pentru ca terenul pe care sta, pe bulevardul Kiseleff, este foarte mare. Casa este clasata ca monument B si nu are cum sa o darame, pentru ca, daca darami un monument de arhitectura este fapta penala”, spune Horia Alexandru Visan, arhitect in cadrul firmei Hav-Arhitectura.
Sursa foto: Victor Radulescu, Wikipedia
Teatrul de Vara din Bazilescu
Teatrul de Vara se afla in parcul Bazilescu si a fost construit in 1953 si inaugurat cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului si Studentilor, avand o capacitate de 2000 de locuitori. In prezent, teatrul se afla in administrare Ministerului Culturii si este intr-o stare avansata de degradare.
La inceputul anului 2018, primarul sectorului 1, Daniel Tudorache, solicita Guvernului sa transfere Teatrul de Vara din administrarea Ministerului Culturii in cea a primariei, pentru a face investitii si a-l pune la dispozitia locuitorilor.
“Cladirea are o arhitectura de buna factura, dar este intr-un pericol real de colaps. Teatrul de vara este inalt, are coloane inalte, iar, daca se prabuseste, ar putea sa raneasca foarte usor pe cineva. Detalii frumoase are, ar putea sa fie un teatru de prezentare foarte frumos”, spune Horia Visan.
Sursa foto: arhiva lui Horia Alexandru Visan
Casa Nanu-Muscel
Casa Nanu-Muscel, situata in Piata Romana, langa cladirea Academiei de Studii Economice (ASE), a fost construita in stil neo-romantic cu accente Art Nouveau. In prezent, cladirea este in administrarea ASE-ului. In martie 2018, reprezentatii institutiei declarau, pentru news.ro, ca lucrarile de consolidare si restaurare a casei Nanu-Muscel vor fi reluate in 2019, dupa ce va avea loc o noua licitatie privind contractarea unei firme de constructii.
“Aici sunt niste interese, pentru ca ASE-ul vrea sa faca ceva. In ultmii ani, partea din spate a fost partial daramata. Un sfert din casa a fost ras. Avantajul este ca inca are acoperisul, iar acesta inca mai functioneaza. Cand se va duce acoperisul, se va degrada in vreo doi-trei ani cum nu s-a degradat pana cum. Cum se prezinta Bucuresti? Cu o casa care sta sa cada”, sustine arhitectul Visan.
Sursa foto: arhiva lui Horia Alexandru Visan
Moara lui Assan
Moara lui Assan, construita in 1853, in zona Obor-Lizeanu, este prima moara cu aburi din Romania. In mai 2008, un incendiu a ars 90% dintr-un corp secundar al fabricii, iar in ianuarie 2012, acoperisul si un perete din corpul principal s-au prabusit. Obiectivul, incadrat in prezent in categoria B a monumentelor istorice, este in administrarea Ministerului Culturii.
“Oamenii cand vad cladirile vechi, se intreaba ce fac cu astfel de ruine, dar aceste ruine pot avea o prestanta incredibila. Majoritatea cladirilor nu sunt suficient de mancate ca sa nu mai poata fi refacute. Conteaza intentia si banii, pentru ca o restaurare costa mult. In cazul Morii lui Assan, acoperisul este cazut, caramida este arsa bine, dar inca nu s-a degradat, inca arata prezentabil”, spune Horia Visan.
Sursa foto: Mihai Petre, Wikipedia
